Introducere Despre acest program online

Cum și de ce a fost dezvoltat acest instrument online?

Acest instrument de formare online a fost conceput pentru a-i sprijini pe practicienii din domeniul juridic să țină cont, în procedurile judiciare, de drepturile și nevoile copiilor. Instrumentul a fost dezvoltat în cadrul unui proiect cu durata de 2 ani finanțat de Programul pentru drepturi fundamentale și cetățenie al Uniunii Europene. Procesul de elaborare s-a realizat prin observarea și ascultarea practicienilor, care și-au împărtășit experiența din cazurile cu copii. Astfel, am aflat numeroase detalii despre provocările practice, procedurale, legale și personale cu care se confruntă avocații atunci când au de-a face cu clienți copii, iar în plus am explorat diferitele tehnici pe care le pot utiliza avocații pentru a depăși aceste provocări. De asemenea, am aflat chiar de la copii și adolescenți despre experiențele lor în procesul de justiție, precum și despre aspectele care ar trebui să se îmbunătățească pentru ca acest proces să devină mai puțin traumatizant, mai puțin confuz și mai relevant pentru ei.

Modulele acestui instrument de formare reflectă diferitele tipuri de proceduri judiciare, în materie de imigrație, dreptul familiei, măsuri speciale de protecție a copilului și justiție penală. Acestea se concentrează pe acele etape sau aspecte ale procesului în care avocații pot aplica o abordare bazată pe drepturile copilului atunci când lucrează cu acești tineri clienți. Punctul de pornire al acestui instrument de formare constă în faptul că o abordare a procesului de justiție bazată pe drepturile copilului întărește semnificativ capacitatea avocaților de a lucra în mod eficient cu copiii și, foarte important, îmbunătățește experiența și rezultatele nu doar pentru clienții copii, ci și pentru celelalte părți implicate în proces.

Așadar, ce înseamnă mai exact o abordare a procesului de justiție bazată pe drepturile copilului și de ce este aceasta importantă?


O abordare a procesului de justiție bazată pe drepturile copilului – ce înseamnă?

Termenul de ‘drepturile copilului’ se referă la varietatea de drepturi civile, politice, sociale, economice și culturale de care trebuie să se bucure copiii. Aceste drepturi definesc standardele și condițiile de bază pentru asigurarea protecției, autonomiei și respectului, care le permit copiilor să prospere în prezent și să își dezvolte la maxim potențialul în viitor. (Stalford et al, 2017).


Definiția abordării bazate pe drepturile copilului, conform Comentariului General nr. 13 la Convenția ONU cu privire la  drepturile copilului (UNCRC).

O abordare bazată pe drepturile copilului promovează realizarea drepturilor tuturor copiilor consacrate prin Convenție, prin dezvoltarea capacității entităților responsabile de a-și îndeplini obligațiile de a respecta, proteja și implementa drepturile copiilor (art. 4), și prin dezvoltarea capacității titularilor acestor drepturi de a-și le revendica fiind ghidați în permanență de dreptul la nediscriminare (art. 2), luarea în considerare a interesului  superior al copilului (art. 3, par. 1), dreptul la viață, supraviețuire și dezvoltare (art. 6) și respectarea opiniilor copilului (art. 12). Copiii au de asemenea dreptul de a fi însoțiți și îndrumați în exercitarea drepturilor lor de către persoanele care îi îngrijesc, de părinții lor și membrii comunității, în concordanță cu capacitățile în continuă dezvoltare ale copilului.

(art. 5). Această abordare bazată pe drepturile copilului este una holistică și pune accentul pe sprijinirea punctelor forte și resurselor copilului și ale sistemelor sociale din care face parte acesta: familie, școală, comunitate, instituții, sisteme religioase și culturale.

Toate studiile care detaliază această abordare bazată pe drepturile copilului pot fi rezumate la trei aspecte :

  • Recunoașterea faptului că toți copiii au drepturi consacrate în legile internaționale și naționale, drepturi care trebuie respectate în termeni procedurali și materiali. Acest lucru este cu atât mai important în ceea ce-i privește pe copii întrucât demersul necesită mai mult efort și atenție; există în continuare o reticență destul de larg răspândită în a-i considera pe copii drept titulari de drepturi, pe picior de egalitate cu adulții; practicienii care lucrează cu copiii sunt mult mai împăcați cu ideea că aceștia din urmă sunt victime pasive, vulnerabile, și nu înțeleg foarte bine cum și de ce copiii ar trebui să fie abilitați să își exercite în mod activ toate drepturile în procesul de justiție. Deși unele drepturi ale copiilor li se aplică în mod egal și adulților (cum ar fi dreptul la un proces echitabil), acestea trebuie interpretate și aplicate într-un mod care să țină cont de interesele și nevoile specifice ale copiilor. Alte drepturi sunt specifice copiilor (precum drepturile legate de adopție sau dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijiți de aceștia) și trebuie să fie recunoscute în mod explicit și implementate în conformitate cu principii și procese clare bazate pe drepturile copiilor.
  • O abordare bazată pe drepturile copilului necesită eforturi pentru a clădi capacități în rândul adulților care lucrează cu copiii. Întrucât statele și autoritățile competente sunt responsabile în baza dreptului internațional, acestea au obligația de a le oferi sprijin persoanelor care lucrează direct cu copiii, pentru a se asigura că drepturile acestora din urmă sunt îndeplinite în mod corespunzător. Aceasta include asigurarea că practicienii care lucrează în sistemul de justiție beneficiază de formarea profesională necesară cu privire la obligațiile pe care le au în legătură cu drepturile copilului și au acces la resurse suficiente pentru a pune în aplicare aceste cunoștințe. 
  • De asemenea, într-o abordare bazată pe drepturile copilului, copiii sunt tratați ca titulari activi ai drepturilor și ca agenți activi care își modelează propria viață, și nu ca obiecte pasive ale protecției. Prin urmare, copiii trebuie să primească sprijinul și oportunitățile necesare pentru a înțelege mai bine procedurile judiciare (Daly, 2017), pentru a-și exercita în mod activ drepturile și pentru a-i aduce pe vinovați în fața justiției atunci când au loc încălcări ale drepturilor. Un aspect important al acestei abordări este rolul pe care îl joacă alte persoane (în special părinții, frații, familia extinsă și comunitatea) în sprijinirea copiilor (Collins and Paré, 2016: 775).

De este importantă adoptarea unei abordări bazate pe drepturile copilului în procedurile judiciare?

Adoptarea unei abordări bazate pe drepturile copilului în practica judiciară este importantă din următoarele motive:

  • În primul rând, pentru copii este dificil să dobândească o capacitate legală deplină sau autonomia de acționa în nume propriu; în general, ei depind de adulți care să îi sprijine în exercitarea drepturilor. În procedurile judiciare, practicienii au un rol esențial de jucat pentru a se asigura că drepturile pe care le au copiii pe hârtie sunt cu adevărat puse în aplicare, într-o manieră pertinentă și temeinică.
  • În al doilea rând, copiii se află încă în proces de dezvoltare fizică, emoțională și psihologică, ceea ce îi face mai vulnerabili la încălcări ale drepturilor lor, astfel că trebuie instituite mecanisme puternice pentru a-i proteja (Collins and Paré, 2016: 767). Acest lucru este valabil și în contextul procedurilor judiciare, în care neregulile procedurale sau prioritizarea drepturilor altor persoane (precum părinții sau autoritățile publice) pot adânci vulnerabilitățile copiilor și le pot submina drepturile. Instanțele le oferă copiilor posibilitatea de a se exprima, posibilitate care le este refuzată în alte procese decizionale. Prin urmare, avocații joacă un rol critic în prezentarea și apărarea drepturilor copiilor și în pregătirea acestora să își susțină drepturile în fața judecătorului (Stalford, Hollingsworth and Gilmore, 2017; Nolan, 2010). 
  • În al treilea rând, copiii sunt de obicei tratați diferit în instanță față de adulți: poate că nu sunt prezenți în procesele care îi vizează; sau poate că nu li se permite să le dea instrucțiuni directe avocaților lor. Deși pot exista motive întemeiate pentru care se întâmplă acest lucru, copiilor de obicei li se refuză autonomia de care se bucură automat adulții, și de aceea este important să aibă un avocat care să le susțină cu fermitate doleanțele (Daly, 2017).
  • În fine, drepturile copilului sunt diferite de cele ale adulților și necesită o atenție specială. Acest lucru este important în contextul procedurilor judiciare, unde există tendința de a combina drepturile și interesele adulților și/ sau ale altor copii și de a face generalizări cu privire la interesele copiilor, fără să se țină seama de caracteristicile și circumstanțele unice ale fiecăruia.

Cum pot avocații să aplice o abordare bazată pe drepturile copilului în cazurile în care sunt implicați copii?

O abordare bazată pe drepturile copilului trebuie să promoveze realizarea drepturilor copilului în practică (Lundy and McEvoy, 2012: 78). Cu alte cuvinte, o astfel de abordare trebuie să aducă o schimbare pozitivă în ceea ce privește experiența copiilor cu sistemul de justiție. Această viziune a unui sistem juridic întemeiat pe abordarea bazată pe drepturile copilului este cunoscută sub numele de „justiție în interesul copilului”.

Justiția în interesul copilului este definită astfel:

“…sisteme judiciare care garantează respectarea și punerea în aplicare eficientă a tuturor drepturilor copilului la cel mai înalt nivel posibil… Aceasta este în special o justiție accesibilă, adecvată vârstei copilului, rapidă, diligentă, adaptată la nevoile copilului și concentrată pe drepturile acestuia, respectând drepturile copilului, inclusiv dreptul la un proces echitabil, dreptul de a participa la proceduri și de a le înțelege, dreptul la viața privată și la viața de familie, precum și dreptul la integritate și demnitate.”

(Orientările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind justiția în interesul copilului, 17 noiembrie 2010, par. IIc.)

Astfel, justiția în interesul copilului se concentrează foarte mult pe mecanismele practice și procedurale care pot fi instituite pentru punerea în aplicare a drepturilor formale ale copilului.

Componentele justiției în interesul copilului reflectă obligațiile legale pe care și le-a asumat România în baza instrumentelor internaționale și europene privind drepturile copilului. De exemplu, aproape fiecare prevedere a Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (CDC) adoptată în 1989 și ratificată de România  în 1990, include cel puțin o referință la drepturile copilului în contextul procedurilor judiciare, inclusiv dreptul la:

  • asistență și îndrumare adecvate;
  • participare în procesul de luare a deciziilor;
  • evitarea întârzierilor nejustificate; și
  • protecție înaintea, în timpul și după terminarea procedurilor judiciare.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, organismul constituit din experți internaționali responsabil de monitorizarea implementării Convenției, a stabilit ce presupun aceste obligații printr-o serie de Comentarii Generale (orientări detaliate referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor CDC), inclusiv:

  • Comentariul general nr. 12 privind dreptul copilului de a fi ascultat;
  • Comentariul general nr. 6 privind tratamentul aplicat copiilor neînsoțiți și separați în afara țării lor de origine
  • Comentariul general nr. 10 privind drepturile copilului în justiția juvenilă; și
  • Comentariul general nr. 5 privind măsurile generale de punere în aplicare a Convenției cu privire la drepturile copilului.

Orientările privind justiția în interesul copilului

Sprijinul internațional pentru dezvoltarea unei abordări a proceselor de justiție bazate pe drepturile copilului a fost întărit de introducerea în 2010 a Orientărilor Consiliului Europei privind justiția în interesul copilului. Aceste Orientări au fost elaborate pentru a crește accesul copiilor la justiție și pentru a îmbunătăți modul în care aceștia sunt tratați în procesul judiciar, precum și pentru a agrega toate dispozițiile internaționale – inclusiv pe cele ale CDC – într-un singur document. Prioritățile identificate în aceste Orientări se bazează și pe consultările cu peste 4.000 de copii de pe întreg continentul european care au avut o experiență cu procesul de justiție. Acestea se aplică unei game largi de contexte judiciare, precum dreptul familiei, imigrație, justiție penală, administrație publică și procese civile, și explică în mod concret cum ar trebui susținute și promovate drepturile copilului înaintea, în timpul și după terminarea procedurilor judiciare.

Totuși, în pofida eforturilor Consiliului Europei de a cartografia ce presupune exact o abordare a sistemului de justiție bazată pe drepturile copilului, Orientările sunt în mare parte necunoscute atât pentru profesioniști cât și pentru copiii implicați în sistemul judiciar. Poate că acest fapt nu este surprinzător: Orientările au 50 de pagini și puțin sub 6.000 de cuvinte, includ un preambul, șase capitole principale și 83 de sub-capitole.

Drept urmare, deși unii practicieni au un instinct puternic, dezvoltat prin activități de formare și experiență, referitor la cum să recurgă la o abordare bazată pe drepturile copilului în activitatea de zi cu zi, majoritatea nu au această capacitate. Prin urmare, copiii se confruntă în continuare cu încălcări frecvente ale drepturilor lor în procedurile judiciare, ceea ce le sporește vulnerabilitățile și împiedică rezolvarea eficientă a cazurilor lor.

Acest instrument își propune să acopere această lacună, pornind de la dezvoltarea de capacități în rândul practicienilor, astfel încât aceștia să învețe ce presupune abordarea bazată pe drepturile copilului în activitatea lor și cum ar putea aduce o schimbare în bine.


Structura instrumentului de formare și utilizarea acestuia

Acest instrument online cuprinde patru module (fiecare având durata de aproximativ o oră) care prezintă oportunități cheie pentru a aplica o abordare bazată pe drepturile copilului în spețele dumneavoastră.

Puteți parcurge modulele sistematic în grup (în mod ideal împreună cu colegii din firma dumneavoastră), sau puteți parcurge un anumit modul care prezintă utilizate imediată pentru un anume dosar ,  caz în care puteți trece direct la acel modul. În mod ideal, ar trebui să le cereți tuturor colegilor noi, stagiarilor și debutanților să parcurgă materialele de formare, dar și colegilor mai experimentați care au o experiență limitată sau care nu au beneficiat de o formare structurată în acest domeniu.

Materialele vă oferă numeroase oportunități de a reflecta asupra propriei practici și de a consolida abordarea firmei dumneavoastră atunci când în dosare sunt implicați copii. La finalul fiecărui modul se află un instrument de autoevaluare care vă ajută să stabiliți măsura în care activitatea dumneavoastră este „prietenoasă” cu copiii. Vă recomandăm să reveniți periodic la aceste materiale și la instrumentul de evaluare pentru a vă împrospăta cunoștințele și pentru a vă monitoriza metodele de lucru.

Toate modulele respectă același format, iar parcurgerea fiecăruia ar trebui să dureze aproximativ o oră. Fiecare modul include:

  • O prezentare introductivă a temei modulului și a unora dintre provocările majore cu care se confruntă copiii și tinerii în raport cu tematica respectivă.
  • Relatări din viața reală ale copiilor și practicienilor, care își prezintă experiențele cu privire la tematica modului respectiv.
  • Scurte exerciții practice pe care să le realizați fie singuri, fie împreună cu colegii .
  • Liste de verificare și sugestii pe care să le integrați în practica dumneavoastră de zi cu zi pentru a vă consolida abordarea bazată pe drepturile copilului în spețele dumneavoastră.
  • Un angajament pentru viitor pe baza căruia să realizați schimbări concrete în practica dumneavoastră. Aceste angajamente pot fi utilizate ca metodă de monitorizare continuă, pentru a evalua periodic măsura în care dumneavoastră și firma dumneavoastră recurgeți la o abordare bazată pe drepturile copilului în activitatea pe care o desfășurați.

Informațiile din fiecare modul sunt preluate din patru surse:

  • Ce spune legea: cadrul juridic internațional, european și național și orientările referitoare la drepturile copilului;
  • Ce spun copiii: relatări ale copiilor implicați în proceduri judiciare, inclusiv în materie de imigrație, justiție penală, proceduri private și publice care țin de dreptul familiei și măsuri speciale de protecție;
  • Ce spun experții juriști: reflecții oneste și sugestii constructive din partea avocaților specializați în lucrul cu copiii și tinerii;
  • Ce spun studiile: studii academice și ale societății civile cu privire la diferitele aspecte ale procesului judiciar în care sunt implicați copiii.

Acolo unde este cazul, materialele de formare fac distincția între diferitele domenii de practică, dar există și numeroase aspecte comune. Astfel, materialele de formare sunt relevante pentru dumneavoastră dacă aveți clienți copii în orice domeniu al practicii juridice.


Referințe utile

Blanchet-Cohen, N. and Bedeau, C., “Towards a Rights-Based Approach to Youth Programs: Duty-Bearers’ Perspectives”, Children and Youth Services Review 2014 (38), 75–81.

Collins, T. and Paré, M. ‘A Child Rights-Based Approach to Anti-Violence Efforts in Schools’ International Journal of Children’s Rights 24 (2016) 764-802

Daly (2017) Children, Autonomy and the Courts (2017, Brill)

Freeman, M., ‘Why It Remains Important to Take Children’s Rights Seriously’, International Journal of Children’s Rights 2007 15(5), 5–23.

Lundy, L., and L. McEvoy, “Childhood, the United Nations Convention on the Rights of the Child and Research: What Constitutes a ‘Rights-Based’ Approach” in M. Freeman (ed.), Law and Childhood Studies: Current Legal Issues (Oxford: Oxford University Press, 2012).

A Nolan, ‘ The Child as “Democratic Citizen” : Challenging the “Participation Gap ” ’ [2010] Public Law 767 ;

Office of the High Commissioner for Human Rights. Frequently asked questions on a human rights-based approach to development cooperation, 2006.

Stalford, H., Hollingsworth, K. and Gilmore, S. (eds) Children’s Rights Judgments: From Academic Vision to New Practice (2017 forthoming Hart Publishing)

Tobin, J. ‘Justifying Children’s Rights’ ( 2013 ) 21 International Journal of Children’ s Rights 395